Calatorie prin Africa


Acum vreo doua saptamani am fost in Africa. In jungla, fara apa, la un moment dat, asa mi-am petrecut cateva zile in paradisul, pe care, in ignoranta mea, mi l-am imaginat ca fiind un taram uitat la marginea unui continent pauper, ordinar, murdar, populat cu bolnavi de SIDA si cu boli nemaiauzite. Dar acolo m-am hranit cu reportaje, cifre, literatura, emotie, presa. Jurnalist la New York Herald, Henry M. Stanley a reusit prin cartea sa ma transpuna cu adevarat in Africa inceputului de sec. XIX. Cu exceptia obsesiei sale pentru cifre, (multe cifreee care m-au ametit!!!), l-am cautat impreuna cu ziaristul pe doctorul Livingstone. Prin Africa, prin noroaie, cu dezinterie si zapuseala. Mi-am facut si o imagine a ceea ce mi-ar trebui daca vreodata voi ajunge in Africa si fizic vorbind. Am gustat cu Stanley carne de vanat din jungla. Am tremurat de frica invaziei de urechelnite si m-am luptat cu lianele si ierburile junglei. Apoi, mi-am scaldat ochii in cuvintele care infatisau un peisaj cu totul aparte: cu munti si aer curat. Am baut apa impreuna cu animalele de povara, cu miros african si cu o culoare galbuie, dar jurnalistica, in mod deosebit. Daca l-am gasit pe Livingstone? Nu pot spune cu precizie. Sunt o fire visatoare. Ma tradeaza pana si zodia. Stiu doar ca am fost in Africa in 1800 si ceva! Si nu m-am imbolnavit de holera, nici de dezinterie, nici de SIDA sau de alte cotoharle de malarii! Am luat, in schimb, un virus. E ceva mortal. Mai am o singura sansa de supravietuire. Sa mai citesc. Sa scap, de fapt, de deficitul de vitamina-carte. Pentru o calatorie prin Africa, trebuie oricum sa tin cont si de propria mea imunitate.